vineri, 16 martie 2018

Recenzie: Nuntă în cer de Mircea Eliade

Femeile despre care a scris Eliade sunt foarte norocoase. Le-a descris cu atât patos, iubire, pasiune, încât am ajuns și eu să o iubesc pe Lena/Ileana - personajul principal. Scriitorul Andrei Mavrodin și Barbu Hasnas sunt îndrăgostiți de aceeași femeie, aceeași femeie stranie, pierdută, indecisă. Mavrodin o întâlnește în casa unui prieten comun și se îndrăgostește pe loc de ea. Iubirea lui este una sinceră, profundă, în care i se dăruiește cu trup și suflet. Însă nu-și dorește copii așa cum și-i dorește ea și îl părărsește. Pe de altă parte, Barbu Hasnas este un bărbat matur, înțelept care o iubește pe Lena cu toate că a încercat să i se împotrivească. Ce-i doi trăieste povestea unui cuplu perfect până în momentul când el iși dorește un copil iar ea îl refuză, relația lor fiind pe sfărșite.
Recunosc că după descrierea mea cartea nu pare prea interesantă, dar citind-o am amuțit. Am intrat în lumea sentimentală a bărbatului matur care a iubit sincer și din tot sufletul. Amândoi au iubit-o și i-au pus lumea la picioare, iar ea... Nu am înțeles l-a ce s-a gândit când a plecat de lângă amândoi. Ar fi putut descoperi lumea lângă oricare din ei...
Nuntă în cer este un roman de dragoste copleșitor, care îți dezvăluie iubirea în toate formele ei: sălbatică, plăcută, profundă, dureroasă. Acțiunea romanului este foarte ușor de urmărit, l-am citit dintr-o răsuflare la direct, fără pauze de câteva ore sau chiar săptămâni. Dramatismul, întorsătura de situație și intriga m-au ținut cu sufletul la gură. Iar Eliade, Eliade e fenomenal. Cum am mai spus, femeile despre care a scris sunt foarte norocoase.

Un comentariu:

  1. Femeia, eterna poveste..Pe mine ele m-au bagat in ceata complet, recunosc, si pe urma am vazut ca ele sint construite psihologic altfel, pentru ca societatea le impune un anumit rol, etc. Acuma Eliade le vede si el ca un barbat scriitor, si construieste un personaj enigma, pentru ca si el cred ca e la fel de in ceata:))
    Eu am citit Eliade demult, prin liceu, pentru ca era super-laudat, ca ce mare scriitor e, si etc, si tin minte ca am avut asteptari uriase, ca sa fiu cam dezamagit un pic. Acuma il vad altfel, si cred ca as reciti cartile lui ca sa inteleg cum gindea un enciclopedist in Istoria Religiilor (sa zic asa), pentru ca el vedea lucrurile "de sus" si foarte clar.
    Ma gindesc acuma ca la cit de incilcita e societatea asta o sa devenim toti enigmatici, nu doar femeile:)

    RăspundețiȘtergere